Un studiu național APSAP arată că peste 70% dintre angajații din sectorul public consideră că salariile lor nu reflectă complexitatea muncii. Analiză completă: venituri, vechime, educație și nemulțumirile bugetarilor.
Un studiu amplu realizat la nivel național de Centrul de Formare APSAP dezvăluie o imagine complexă a administrației publice din România: peste 70% dintre angajați consideră că salariul actual nu reflectă munca pe care o depun și solicită creșteri salariale. Analiza, la care au participat aproape 5.000 de bugetari, conturează un portret al unui sistem stabil, cu personal foarte educat, dar dominat de nemulțumiri privind nivelul de salarizare și lipsa unor politici moderne de motivare.
Un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul public
Potrivit datelor adunate de APSAP, percepția bugetarilor asupra veniturilor lor este departe de a fi una optimistă. Deși salariile sunt variate și, în multe cazuri, peste media națională, majoritatea respondenților simt că efortul și responsabilitățile lor nu sunt corect recompensate.
Ce simt bugetarii despre salariile lor
• Peste 50% dintre respondenți cred că veniturile lor „ar trebui să fie puțin mai mari”.
• 20% consideră că ar fi nevoie de o creștere „semnificativ mai mare”.
• Doar 29% susțin că actualul salariu este corect raportat la munca depusă.
Nemulțumirile sunt prezente în special în rândul angajaților din funcțiile de execuție, care reprezintă 85% dintre participanții la sondaj. Doar 15% ocupă funcții de conducere.
Cât câștigă, de fapt, un bugetar? Distribuția salariilor schimbă percepția
Rezultatele studiului arată o distribuție a veniturilor care contrazice ideea că majoritatea bugetarilor trăiesc cu salarii mici. Cel mai numeros segment se situează în intervalul 5.000–7.000 lei net, ceea ce clasează veniturile din administrația publică peste media pe economie.
Distribuția veniturilor lunare în administrația publică
• 1,4% – sub 3.000 lei
• 26,7% – între 3.001 și 5.000 lei
• 36% – între 5.001 și 7.000 lei
• 23% – între 7.001 și 9.000 lei
• 5% – între 9.001 și 10.000 lei
• 4,7% – între 10.001 și 12.000 lei
• 1,7% – între 12.001 și 14.000 lei
• 0,7% – între 14.001 și 16.000 lei
• 0,9% – peste 16.001 lei
Deși doar o mică parte depășește pragul de 10.000 lei net, peste jumătate dintre angajații la stat obțin un venit care depășește semnificativ salariul minim.
Un aparat administrativ stabil, dar cu nevoi urgente de modernizare
Vechimea ridicată în sistem reprezintă una dintre trăsăturile definitorii ale administrației publice, conform studiului. Mai bine de o treime dintre respondenți sunt angajați în aceeași instituție de mai bine de 15 ani.
„Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a subliniat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Vechimea bugetarilor
• 33% – peste 15 ani în instituția actuală
• 8,2% – între 11 și 15 ani
• 17,6% – între 7 și 10 ani
• 15% – între 4 și 6 ani
• 18,4% – între 1 și 3 ani
• 7,5% – mai puțin de un an
Această stabilitate, deși esențială pentru continuitate, atrage cu sine necesitatea unor politici noi de atragere și menținere a tinerilor profesioniști.
Bugetarii, mai educați decât se crede. Studiile lor arată un sistem profesionalizat
Cercetarea APSAP evidențiază un nivel academic ridicat al angajaților din instituțiile publice. Aproape jumătate dintre participanți au absolvit studii postuniversitare.
Nivelul de educație al angajaților la stat
• 49% – masterat
• 41% – studii universitare de licență
• 6,7% – studii medii
• 3,7% – studii doctorale
Potrivit autorilor, aceste cifre confirmă „tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public”, în condițiile în care multe instituții cer competențe tot mai specializate.
Unde lucrează angajații chestionați? Distribuție aproape egală între instituțiile centrale și locale
Profilul respondenților acoperă întregul spectru al administrației publice:
• 32,1% – autorități ale administrației publice centrale
• 32,4% – autorități locale
• 18,8% – companii de stat sau instituții autonome
• 16,7% – alte entități publice
Această diversitate face ca rezultatele studiului să reflecte fidel situația reală din întreg sistemul.
„Salariile nu sunt deloc mari în România, comparativ cu UE”
Președintele APSAP subliniază o realitate mai puțin discutată în spațiul public: salariile celor din funcțiile de execuție și conducere din România sunt considerabil mai mici decât ale omologilor lor din statele occidentale.
„În realitate, salariile angajaților din administrația publică nu sunt deloc mari. Comparativ cu omologii lor din Uniunea Europeană, atât funcțiile de conducere, cât și cele de execuție sunt plătite semnificativ mai slab în România. Avem o resursă umană extraordinară… însă este nevoie de politici naționale coerente”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu.
APSAP – organizația din spatele celui mai amplu studiu despre bugetari
Fondat în 2014, Centrul de Formare APSAP este una dintre organizațiile cu cel mai mare impact în domeniul profesionalizării administrației publice. Cu peste 250.000 de participanți în portofoliu și 75 de formatori, APSAP dezvoltă programe acreditate pentru instituțiile publice și private din întreaga țară.
Foto credit:Freepick.com
