Noua reglementare adoptată de Parlament face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme fiscale și vizează în mod direct fluxul de bunuri extracomunitare care ajung zilnic la consumatorii români. Măsura se aplică tuturor coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, indiferent de tipul produsului sau de frecvența comenzilor.
Ce presupune noua taxă de 25 de lei
În centrul atenției se află comenzile plasate pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol, care au câștigat rapid teren pe piața românească datorită prețurilor reduse și livrărilor directe din Asia sau Turcia.
Taxa este una fixă, de 25 de lei pentru fiecare colet, și se aplică în momentul în care pachetul intră pe teritoriul României și este procesat prin procedura simplificată de declarație vamală.
Cine plătește oficial taxa?
Din punct de vedere legal, taxa nu este datorată consumatorului final. Conform actului normativ, obligația de plată revine expeditorului mai exact vânzătorului sau operatorului platformei de comerț electronic în situația în care acesta este stabilit în afara Uniunii Europene.
Autoritățile susțin că măsura corectează o distorsiune fiscală existentă de ani de zile, prin care comercianții extracomunitari beneficiau de un avantaj competitiv față de magazinele locale sau europene, supuse unor obligații fiscale și administrative mult mai stricte.
Rolul firmelor de curierat
Implementarea practică a taxei cade, în mare parte, în sarcina firmelor de curierat. Companii de logistică precum Sameday au anunțat deja modificări ale fluxurilor operaționale pentru a se conforma noii reglementări.
Procedura presupune identificarea coletelor eligibile pe baza declarațiilor furnizate de expeditor, colectarea separată a taxei de 25 de lei și virarea lunară a sumelor către autoritățile fiscale române. Practic, fiecare pachet care îndeplinește criteriile origine extracomunitară și valoare sub 150 de euro va fi automat inclus în acest mecanism fiscal.
Cum justifică Guvernul decizia
Executivul susține că introducerea taxei de 25 de lei are drept scop corectarea dezechilibrelor din piața de comerț electronic și crearea unor condiții de concurență echitabile între comercianții locali și marile platforme din afara Uniunii Europene.
Potrivit argumentelor oficiale, magazinele românești și cele europene sunt dezavantajate de ani de zile, fiind obligate să respecte reguli fiscale stricte, în timp ce volume mari de produse ieftine intră în țară fără a fi supuse unor costuri similare.
Reprezentanții Guvernului invocă și nevoia de a reduce deficitul bugetar, într-un context economic marcat de presiuni asupra cheltuielilor publice. Taxa aplicată coletelor mici ar urma să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat, fără a afecta, cel puțin teoretic, direct consumatorul final.
Ce se întâmplă în practică?
Dincolo de forma juridică a legii, realitatea din piață indică un alt scenariu. Specialiștii din logistică și comerț electronic avertizează că marile platforme internaționale nu vor absorbi costul suplimentar fără a-l reflecta în prețurile finale.
Pentru produsele cu valoare redusă articole vestimentare, accesorii, obiecte pentru casă sau gadgeturi ieftine taxa de 25 de lei poate ajunge să reprezinte un procent semnificativ din prețul total. În multe cazuri, costul suplimentar este comparabil sau chiar mai mare decât valoarea produsului comandat.
Astfel, chiar dacă obligația de plată este trecută în sarcina expeditorului, mecanismele economice fac ca nota de plată să fie transferată, indirect, către consumator.
Consumatorul, prins între lege și realitate
Pentru cumpărătorii români, efectul va fi vizibil fie sub forma unor prețuri mai mari afișate direct pe platforme, fie prin introducerea unor costuri suplimentare integrate în taxele de livrare. În ambele situații, avantajul prețurilor foarte mici, care a alimentat succesul acestor platforme, se diminuează considerabil.
În cazul comenzilor frecvente, impactul financiar cumulat poate deveni semnificativ. O taxă fixă aplicată fiecărui colet penalizează în special comenzile fragmentate, în care produsele sunt livrate separat, chiar dacă fac parte din aceeași comandă inițială.
Asociațiile pentru protecția consumatorilor atrag atenția că transparența va fi esențială în perioada următoare, astfel încât clienții să știe exact ce plătesc și din ce motiv.
Adaptări și strategii ale retailerilor
Retailerii internaționali au mai multe opțiuni pentru a face față noii taxe. Una dintre ele este creșterea prețurilor produselor. O altă variantă este reorganizarea logisticii, prin consolidarea comenzilor sau prin deschiderea unor centre de distribuție în interiorul Uniunii Europene, pentru a evita taxarea coletelor extracomunitare.
Unii jucători mari din piață analizează deja astfel de soluții, însă acestea presupun investiții semnificative și nu pot fi implementate rapid. Până atunci, consumatorii sunt cei care vor resimți schimbarea cel mai devreme.
Ce urmează la nivel european?
Pe lângă măsura adoptată de România, Uniunea Europeană pregătește propriile modificări. Începând cu vara anului 2026, la nivel comunitar va fi introdusă o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele cu valoare sub 150 de euro.
Această taxă nu va înlocui costul de 25 de lei aplicat în România, ci se va adăuga acestuia, ceea ce ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor pentru comenzile din afara UE. Autoritățile europene susțin că măsura este necesară pentru a limita practicile comerciale neloiale și pentru a întări controlul vamal asupra fluxurilor masive de produse ieftine.
România introduce taxa de 25 de lei pentru coletele de pe Shein și Temu într-un moment în care comerțul online extracomunitar atinge cote record. Deși legea stabilește clar că plata revine expeditorului, realitatea economică indică faptul că, în final, consumatorul va suporta costul.
Foto credit: Freepick.com
