Actorii și angajații Teatrului Național I.L. Caragiale au protestat marți, 10 februarie 2026, pe treptele instituției, nemulțumiți de intenția Ministerului Culturii de a norma activitatea artistică la opt ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Protestul a început la ora 14.30 și a fost unul pașnic, la care au participat zeci de actori, dar și angajați din alte instituții culturale.
Scânteia a fost aprinsă de cererea venită din partea Ministerului ca actorii să completeze o anexă în care să detalieze ce fac în fiecare oră din program. Printre cei prezenți la protest s-au numărat Monica Davidescu, Mihai Călin, Aurelian Temișan și Ilinca Goia.
La fața locului a venit și Demeter András István, ministrul Culturii, însă prezența sa nu a calmat spiritele. Actorii spun că documentele transmise inițial nu menționau nimic despre un program-pilot, deși ulterior ministrul a vorbit public despre o testare pe 30 de zile. „Ni se spune una, se scrie alta, apoi se revine cu explicații diferite”, a declarat Mihai Călin, care a criticat lipsa de coerență și modul în care sunt gestionate inclusiv concursurile din instituție.
Mihai Călin
Monica Davidescu a atras atenția asupra absurdului birocratic al măsurii. Actrița i-a invitat pe jurnaliști să participe la o ședință internă, pentru a înțelege de ce activitatea artistică nu poate fi cuantificată în rapoarte zilnice. „Când pregătești un rol, mergi pe teren, studiezi, observi oameni, contexte. Cum treci asta într-un formular? Cine va citi sute de anexe zilnic și cine le va aproba?”, a întrebat actrița.
Și Ilinca Goia a vorbit despre realitatea din spatele scenei. Potrivit acesteia, munca unui actor nu se oprește când cade cortina. „Muncim cel puțin 12 ore pe zi. Repetițiile, lecturile, pregătirea tehnică și studiul individual nu pot fi măsurate strict în ore. Procesul creativ nu funcționează ca un birou”, a spus actrița.
Normarea programului artiștilor a fost propusă inițial în urma unei recomandări a Curții de Conturi și ar urma să fie aplicată, într-o primă etapă, instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Culturii. După valul de critici, documentul a fost retras și reformulat, însă noua variantă este considerată la fel de neclară: pe alocuri vorbește despre simple îndrumări, în alte pasaje despre reguli obligatorii. Mai mult, există posibilitatea ca, în viitor, măsura să fie extinsă și la teatrele aflate în subordinea primăriilor.
Inaugurat în 1973, Teatrul Național din București rămâne una dintre cele mai importante instituții culturale din România. Actorii spun însă că normarea rigidă a timpului de lucru riscă să afecteze direct calitatea actului artistic și refuză să accepte o reglementare care ignoră specificul muncii lor.
Foto credit: Captură video
