Va pierde România 231 de milioane de euro din PNRR? Întrebarea se află din nou în centrul unei dispute juridice și instituționale, după ce Curtea Constituțională a României a decis, pentru a cincea oară, să amâne pronunțarea în cazul pensiilor magistraților.
Noul termen stabilit este 18 februarie. Între timp, presiunea publică și politică a crescut, pe fondul riscului de a pierde fonduri europene importante.
Decizia de amânare a fost anunțată oficial de CCR printr-un comunicat. Judecătorii constituționali au invocat necesitatea studierii unor documente depuse recent la dosar. Mai exact, autorul sesizării a transmis noi materiale în data de 10 februarie 2026, iar Curtea a considerat că este nevoie de timp suplimentar pentru analiză.
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării (…), Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării (…) pentru data de 18 februarie 2026”, se arată în comunicat.
Este a cincea amânare în mai puțin de două luni, într-un dosar care vizează constituționalitatea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Actul normativ prevede reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, iar legea a fost atacată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Concediul paternal și problema cvorumului
Unul dintre motivele invocate pentru o posibilă amânare a fost concediul paternal solicitat de judecătorul Gheorghe Stan. Potrivit surselor apropiate CCR, acesta ar fi cerut zece zile lucrătoare de concediu. Legea permite un astfel de concediu tatălui angajat în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, cu posibilitatea extinderii la 15 zile dacă urmează un curs de puericultură.
Totuși, miercuri dimineață, judecătorul Gheorghe Stan s-a prezentat la ședință. În acest context, problema cvorumului a rămas una discutată, dar nu decisivă. Pentru ca CCR să delibereze, în principiu, trebuie să fie prezenți toți cei nouă judecători care au participat la dezbaterile inițiale. Există însă și posibilitatea reluării dezbaterilor dacă sunt prezenți cel puțin șase membri. Potrivit informațiilor apărute, doar judecătorul Iulia Scîntei s-ar fi opus noii amânări.
Sesizarea ÎCCJ și posibila trimitere la CJUE
Situația este complicată și de o nouă solicitare venită din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a cerut ca legea pensiilor din Justiție să fie analizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Ideea este ca instanța de la Luxemburg să stabilească dacă actul normativ respectă standardele europene privind independența justiției.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că judecătorii constituționali trebuie mai întâi să decidă dacă dau curs acestei solicitări. Dacă sesizarea ar ajunge la CJUE, o hotărâre ar putea veni în aproximativ doi ani. Zegrean a amintit și precedentele din Polonia și Ungaria, unde CJUE a dat câștig de cauză magistraților în dispute similare. Dacă CCR ar admite trimiterea la CJUE, procedura internă ar putea fi suspendată pentru o perioadă îndelungată.
Expertize, studii de impact și amânări anterioare
Amânările au început încă din decembrie 2025. La termenul din 29 decembrie, cvorumul nu a putut fi întrunit, deoarece patru judecători au lipsit. Ulterior, aceștia au motivat că au solicitat un punct de vedere clar din partea Guvernului privind efectele legii asupra pensiilor de serviciu.
În 15 ianuarie 2026, ÎCCJ a depus la CCR o expertiză potrivit căreia legea contestată ar „anula pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar deveni mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.
La termenul din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători au fost prezenți, dar deliberările au fost întrerupte pentru o analiză mai atentă a problemelor ridicate și a expertizei contabile.
Judecători CCR contestați în instanță
Pe lângă dezbaterea legată de pensii, doi judecători CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc sunt contestați la Curtea de Apel București. Avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor prin care aceștia au fost numiți.
Marți, Curtea de Apel București a respins o cerere de suspendare privind decretul semnat de Nicușor Dan pentru numirea lui Dacian Dragoș. În paralel, instanța a admis sesizarea CCR pentru clarificarea sintagmei „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, referitoare la condițiile de vechime necesare pentru judecătorii constituționali.
Miza financiară: 231 milioane euro din PNRR
Reforma pensiilor magistraților este legată direct de PNRR. Premierul Ilie Bolojan a transmis săptămâna trecută o scrisoare către președintele CCR, în care a arătat că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea sumei de 231 milioane euro PNRR.
Ulterior, Lia Savonea a declarat că o astfel de avertizare poate fi percepută ca o ingerință în activitatea Curții Constituționale. Ilie Bolojan a respins ideea de presiune, afirmând că a dorit doar să informeze despre consecințele financiare.
Foto credit: CCR.ro
