Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă aplicarea unui pachet dur de austeritate, menit să reducă deficitul bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor publice și reformele în pensiile speciale au declanșat nemulțumiri majore.
Deși Executivul a reușit să treacă prin mai multe voturi de neîncredere, rezistența socială rămâne puternică. Profesorii și sindicatele din educație au boicotat începutul anului școlar, în timp ce magistrații au suspendat activitatea în semn de protest față de modificările privind vârsta de pensionare.
Valul de manifestații reprezintă cea mai mare provocare pentru actuala guvernare. Educația și justiția, două domenii strategice, se află în impas. Sindicatele cer retragerea măsurilor considerate inechitabile și amenință cu extinderea grevelor.
Aceste acțiuni pun presiune nu doar pe Guvern, ci și pe întreaga coaliție, obligată să caute soluții de compromis pentru a evita escaladarea conflictelor sociale.
Instituțiile financiare internaționale avertizează că România trebuie să reducă deficitul pentru a-și păstra credibilitatea și accesul la fonduri. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică modestă, de circa 1–1,4% în 2025–2026, dar subliniază riscul inflației și al dezechilibrelor macroeconomice.
Uniunea Europeană condiționează accesarea fondurilor din PNRR de aplicarea unor reforme clare și de menținerea disciplinei bugetare. Orice derapaj ar putea afecta ratingul de țară și costurile de finanțare.
Coaliția aflată la guvernare rămâne unită în fața opoziției, însă divergențele interne devin vizibile. PSD, PNL și USR au viziuni diferite asupra ritmului și intensității austerității. Riscul unei rupturi nu poate fi exclus, mai ales dacă presiunea străzii va continua să crească.
Opoziția, condusă de partidele populiste și de extrema dreaptă, capitalizează nemulțumirile sociale și promite să abroge reformele dacă va ajunge la putere.
