Premierul Ilie Bolojan cere măsuri urgente pentru creșterea numărului de angajați, reducerea șomajului și corectarea sistemului de pensii și concedii medicale.
Economia României are nevoie de mai mulți angajați activi
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, vineri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că România trebuie să își repoziționeze economia „pe baze solide”, prin măsuri care să stimuleze creșterea numărului de angajați. Declarația vine pe fondul unei crize de forță de muncă ce afectează atât sectorul privat, cât și sustenabilitatea sistemului public de pensii.
„Un element important este să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulți oameni în economia reală și, prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm să avem mai mulți angajați”, a subliniat premierul.
Reforma sistemului de pensii, o prioritate
Bolojan a indicat ca primă măsură revizuirea pensionării anticipate, pe care o consideră „insuportabilă economic” și „neacceptabilă social”.
„Nu putem susține un sistem în care oameni se pensionează la 48-50 de ani cu pensii egale cu salariile, dar lipsesc din economia reală. Doar puțin peste jumătate dintre cei care depășesc această vârstă până la 65 de ani sunt activi în economie. Avem o problemă cronică ce trebuie corectată”, a explicat prim-ministrul.
Această poziție deschide o nouă dezbatere despre sustenabilitatea sistemului de pensii, într-un context în care Institutul Național de Statistică a confirmat în rapoartele recente scăderea numărului populației active și creșterea accelerată a numărului de pensionari.
Reducerea perioadei de șomaj
Un alt punct sensibil vizat de guvern este reducerea perioadei de șomaj. Potrivit premierului, „în aproape toate marile orașe din România nu ai cu cine să lucrezi, iar sectorul privat se confruntă cu o lipsă serioasă de forță de muncă”.
România înregistrează, conform Eurostat, una dintre cele mai mici rate oficiale ale șomajului din Uniunea Europeană, însă antreprenorii reclamă dificultăți majore în recrutarea și păstrarea angajaților. Astfel, declarația lui Bolojan vizează o mai bună corelare între ofertele de muncă și politicile active de ocupare.
Cheltuieli uriașe cu concediile medicale
Premierul a atras atenția și asupra creșterii alarmante a cheltuielilor cu concediile medicale, care se ridică la aproximativ 6 miliarde de lei anual dublu față de acum un deceniu.
„Trebuie să descurajăm practicile nejustificate. Nu mă refer la cazurile reale, de boală serioasă, ci la situațiile punctuale pe care le vede orice om într-o statistică: punțile dintre sărbători sau concedii acordate fără temei medical solid. În final, costurile sunt suportate fie de angajatori, fie de stat”, a precizat Bolojan.
Această afirmație deschide o nouă direcție de discuție despre eficiența sistemului medical și controlul fiscal în România.
Ajutoarele sociale doar pentru cei cu venituri mici
Ilie Bolojan a punctat și necesitatea de a reorienta cheltuielile sociale: „Ajutoarele trebuie să ajungă doar la persoanele cu venituri mici. Orice suprapunere sau acordare nejustificată trebuie eliminată.”
În România, sistemul de asistență socială a fost frecvent criticat pentru lipsa de targetare și pentru cazurile în care beneficii sunt acordate și persoanelor care nu se încadrează în criteriile reale de vulnerabilitate.
Un raport al Consiliului Fiscal din 2024 arăta că peste 20% din fondurile destinate asistenței sociale nu ajung la categoriile vulnerabile, fiind direcționate către persoane cu venituri peste medie.
Reacții și perspective
Declarațiile premierului au fost primite cu interes de mediul de afaceri, care de ani de zile solicită politici coerente pentru creșterea numărului de angajați și reducerea birocrației. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii a salutat ideea reducerii perioadei de șomaj, însă a subliniat că este nevoie și de programe de recalificare pentru sectoarele unde lipsa forței de muncă este cronică, precum construcțiile și agricultura.
De asemenea, reprezentanți ai sindicatelor și-au exprimat îngrijorarea față de posibila creștere a vârstei de pensionare anticipată, considerând că măsura ar putea afecta muncitorii din domeniile grele, unde speranța de viață profesională este mai redusă.
România între deficit de forță de muncă și migrație
Contextul actual arată că România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă, accentuat de migrația externă. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, peste 3,5 milioane de români apți de muncă trăiesc și lucrează în străinătate, ceea ce a redus semnificativ baza de angajați disponibili pe piața internă.
În paralel, companiile apelează din ce în ce mai mult la muncitori din Asia, în special în construcții, HoReCa și agricultură, însă acest proces presupune costuri și provocări de integrare.
Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan marchează o schimbare de ton în politicile publice, cu accent pe creșterea numărului de angajați și reducerea dezechilibrelor din sistemul social și de pensii.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste măsuri vor fi transformate în inițiative legislative concrete și cum vor fi acceptate de sindicate, mediul de afaceri și societatea civilă. Cert este că, în lipsa unor reforme, presiunea pe bugetul public și pe sectorul privat va continua să crească.
Surse:
Conferința de presă a premierului Ilie Bolojan, Palatul Victoria, 3 octombrie 2025
Eurostat – Date privind piața muncii în România (2024)
Consiliul Fiscal – Raport anual 2024 privind cheltuielile sociale
Banca Mondială – Studiu privind migrația forței de muncă din România
Foto credit: presidency.ro
