Presiunea migrației în Bulgaria rămâne ridicată, arată Comisia Europeană, care propune o rezervă de solidaritate pentru statele UE cele mai afectate.
Bulgaria se numără printre statele din Uniunea Europeană cele mai expuse la presiunea migrației, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană. În timp ce la nivelul Uniunii fluxurile migratorii ilegale s-au redus semnificativ, Bulgaria continuă să fie o zonă de prim contact, confruntându-se cu o presiune constantă asupra frontierelor sale sudice, informează Agerpres.
Presiunea migrației în Bulgaria: analiza Comisiei Europene
Raportul Comisiei Europene, publicat la Bruxelles, arată o ameliorare continuă a situației migrației în întreaga Uniune în perioada iulie 2024 – iunie 2025.
În acest interval, numărul trecerilor ilegale ale frontierelor a scăzut cu 35%, datorită cooperării mai intense cu țările partenere și noilor măsuri de control aplicate la frontierele externe.
Cu toate acestea, presiunea migrației rămâne ridicată în unele state, inclusiv în Bulgaria, unde fluxurile provenite dinspre Turcia continuă să testeze capacitatea autorităților de a gestiona valurile de migranți.
Comisia avertizează că, în paralel cu această scădere generală, persistă provocări majore în interiorul Uniunii.
Evaluarea Comisiei Europene progrese generale, dar presiune localizată
Potrivit documentului, printre problemele persistente se numără „presiunea continuă a sosirilor ilegale și a deplasărilor neautorizate în interiorul UE”, primirea refugiaților din Ucraina și „transformarea migrației într-o armă de către Rusia și Belarus, la frontierele externe”.
Această formulare reprezintă una dintre cele mai ferme poziții recente ale Comisiei în privința instrumentalizării migrației de către regimurile autoritare de la estul Uniunii.
Bruxellesul consideră că aceste presiuni hibride afectează stabilitatea și securitatea frontierelor, motiv pentru care propune un mecanism de solidaritate europeană menit să sprijine statele cele mai expuse.
O rezervă europeană de solidaritate pentru gestionarea presiunii
Pentru a răspunde acestei situații, Comisia Europeană a propus înființarea primei rezerve de solidaritate.
Scopul acesteia este de a sprijini financiar și logistic statele membre care se confruntă cu presiuni ridicate generate de migrație.
„Comisia a propus stabilirea primei rezerve de solidaritate pentru a răspunde necesităților statelor membre sub presiunea migrației”, se arată în raport.
Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte decizia privind mărimea rezervei și modul în care va contribui fiecare stat membru conform cotei sale.
Odată aprobată, această rezervă va deveni obligatorie din punct de vedere legal, iar contribuțiile statelor vor fi publice și transparente.
Bulgaria, printre statele cele mai afectate
Comisia menționează că Bulgaria, alături de Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia, s-a confruntat cu o presiune cumulativă semnificativă a migrației în ultimii cinci ani.
Aceste state vor putea solicita deduceri integrale sau parțiale din contribuțiile lor la rezerva de solidaritate pentru anul viitor.
De asemenea, un grup mai extins de țări printre care Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Letonia, Olanda, Polonia și Finlanda este considerat expus la riscul presiunii migrației din cauza numărului mare de sosiri, a suprasolicitării sistemelor de recepție și a posibilelor manipulări externe.
Aceste state vor avea acces prioritar la instrumentele de sprijin ale Uniunii Europene în materie de migrație, iar situația lor va fi reevaluată rapid, în funcție de evoluția contextului.
În cadrul prezentării publice de la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a declarat că Uniunea se află în pragul unei schimbări profunde a modului în care gestionează fenomenul migrației.
„UE se pregătește pentru cea mai semnificativă reformă de până acum a politicii sale privind migrația”, a spus Brunner.
El a adăugat că, de la introducerea verificărilor electronice complete la frontiere, în urmă cu o lună, au fost înregistrate patru milioane de treceri, iar sistemul a colectat date despre trei milioane de cetățeni străini
