Luni dimineață, la ora 7:35, Vaticanul a anunțat oficial decesul Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani. Vestea a stârnit un val global de emoție. La Paris, clopotele Catedralei Notre-Dame au bătut de 88 de ori, în semn de omagiu pentru liderul celor 1,4 miliarde de catolici. Gestul simbolic a fost transmis în direct și a fost urmat de momente de reculegere în numeroase biserici din Europa și din lume.
Pontificatul lui Francisc a fost marcat de deschidere, empatie și un angajament profund față de cei vulnerabili. Moartea sa a lăsat un gol nu doar în sânul Bisericii Catolice, ci și în inimile celor care au văzut în el o voce morală a epocii moderne.
Reacții imediate din întreaga lume
Reacțiile liderilor politici au apărut la scurt timp după comunicatul Vaticanului. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a descris pierderea ca fiind una „profundă”, subliniind că Francisc „a inspirat milioane de persoane prin umilință și dragoste autentică față de cei nevoiași”.
Președintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită oficială la Mayotte, a transmis condoleanțe tuturor catolicilor și a amintit că Papa Francisc „a fost mereu alături de cei mai fragili și mai vulnerabili”.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a salutat moștenirea papei în ceea ce privește dialogul interreligios și apropierea de lumea evreiască. „A fost un om al păcii, de o compasiune infinită”, a transmis Herzog.
Cancelarul german desemnat, Friedrich Merz, a evidențiat angajamentul neobosit al lui Francisc pentru reconciliere și dreptate. La fel, premierul spaniol Pedro Sánchez a salutat lupta Papei pentru pace și justiție socială. În Irlanda, Michael Martin l-a numit „un campion al săracilor și al oprimaților”.
Un lider global cu o voce curajoasă
Papa Francisc a fost mai mult decât un lider religios. A fost o voce prezentă în dezbaterea publică globală. A luptat pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru susținerea refugiaților și a cerut constant mai multă solidaritate între națiuni.
Mesajele sale au avut rezonanță nu doar în rândul credincioșilor, ci și în zonele laice și politice. Moartea sa a determinat un val de reflecție cu privire la direcția spirituală și morală a lumii contemporane.
Un simbol al compasiunii
La Paris, clopotele Notre-Dame au bătut solemn, marcând fiecare an din viața Suveranului Pontif. În sunetul grav al metalului, orașul și întreaga lume și-au plecat capetele. În Franța, în Italia, în Argentina țara natală a papei, dar și în Etiopia, India și Statele Unite, oamenii au aprins lumânări și au rostit rugăciuni în tăcere.
Vicepreședintele american JD Vance, care l-a întâlnit pe Papă cu doar o zi înainte, a declarat că „era vizibil bolnav, dar senin. L-am văzut împăcat”.
Pontificatul lui Francisc va rămâne în istorie ca unul al compasiunii și al deschiderii. A fost primul papă din America Latină, primul iezuit ajuns pe scaunul lui Petru și un reformator într-o instituție adesea blocată în tradiție.
Moartea sa închide un capitol, dar deschide o nouă etapă pentru Biserică și credincioși. Întrebarea „încotro merge Biserica?” devine din nou actuală.
Pentru moment însă, lumea tace. Clopotele Notre-Dame s-au oprit. Omenirea a pierdut o voce blândă, dar fermă. Un om care a crezut până la capăt în puterea binelui, informeaza Agerpres.ro
Foto credit: Facebook/ Episcopia Romano-Catolică Iași
