Mai mult de 60 % dintre preadolescenți și adolescenți care au solicitat consiliere psihologică au prezentat probleme severe de sănătate mintală copiilor, inclusiv stări de depresie și tentative de suicid, relevă un raport recent al organizației Salvați Copiii România. Situația indică o criză reală în evoluția emoțională a generațiilor tinere din România.
“Peste 60 % dintre adolescenții care au solicitat consiliere au prezentat probleme grave de sănătate mintală cifre alarmante care cer intervenție imediată.”
Sănătate mintală copiilor: date alarmante
În intervalul ianuarie–octombrie 2025, organizația Salvați Copiii a centralizat cazurile în care copii cu vârste între 7 și 17 ani au cerut sprijin psihologic. Conform raportului, unul din patru copii a prezentat tulburări emoționale, cum ar fi anxietate sau depresie, adesea legate de expunerea prelungită la rețele sociale. Situația se agravează: peste 60 % dintre adolescenții care au cerut consiliere au probleme grave de sănătate mintală copiilor – un prag ce necesită intervenție urgentă.
Tinerii veniți în consiliere s-au confruntat nu doar cu tristețe sau neliniște, ci și cu crize puternice de panică, autocritică excesivă și, în cazuri extreme, gânduri suicidare. Violența verbală online, compararea cu standarde de perfecțiune și izolarea socială au amplificat distrugerile emoționale. Raportul mai notează că, în ultimii trei ani, presiunea socială și digitală a devenit un factor major care afectează sănătatea mintală copiilor.
Ce factori agravează situația?
Impactul rețelelor sociale și comparația cotidiană
Copiii petrec ore extinse online, unde se expun la imagini idealizate și mesaje care promovează stresul comparativ. Critica, hărțuirea și „like-urile” devin monedă de schimb emoțional.
Lipsa suportului în școală și familie
Mulți adolescenți nu au spațiu safe în școală sau acasă pentru a-și exprima vulnerabilitățile. Lipsa educației emoționale și lipsa consilierilor școlari agravează stigmatul legat de sănătatea mintală copiilor.
Accesul întârziat la servicii psihologice
Chiar dacă cer ajutor, copiii întâmpină liste de aşteptare, resurse limitate sau inaccesibilitate în zone rurale. În majoritatea cazurilor, intervenția sosește tardiv, când problemele sunt deja severe.
Reacții și răspunsuri din societate
Autoritățile au început să reacționeze: Ministerul Educației a lansat program pilot de formare a consilieriilor școlare, iar Ministerul Sănătății propune finanțarea centrelor de sprijin psihologic în județe. ONG-urile cer adoptarea rapidă a unui plan național pentru sănătatea mintală copiilor, care să includă programe preventive, campanii de informare și recrutarea specialiștilor în zone defavorizate.
În plus, experți în psihologie avertizează că intervenția timpurie poate reduce riscul de crize și suicid cu până la 40 %.
Ce pot face părinții și școlile?
• Dialog deschis și empatic: ascultarea activă și atenția fără judecăți pot face diferența în viața unui adolescent.
• Limitarea timpului pe rețele sociale: încurajarea activităților creative, fizice și sociale offline.
• Colaborare cu specialiști: identificarea rapidă a semnelor de alertă și referirea către psihologi sau psihiatri competenți.
• Educație emoțională în școală: includerea în curriculum a abilităților de gestionare a stresului, empatie și comunicare.
Criza privind sănătatea mintală copiilor nu mai poate fi ignorată. Cu peste 60 % dintre adolescenți care solicită consiliere prezentând probleme grave, survine apelul clar: autoritățile, școlile și societatea trebuie să acționeze imediat, să creeze sisteme de protecție eficiente și să transforme atenția în soluții reale.
Pentru mai multe detalii despre programe de sprijin, poți vizita site-ul Salvați Copiii sau resurse oficiale ale Ministerului Sănătății și Educației.
Sursă: Salvați Copiii
Foto credit: Freepick.com
