Povestea unui meșter din Brateiu, care transformă cuprul în obiecte admirate pe marile scene ale designului internațional, a fost făcută cunoscută printr-o postare publicată pe rețelele de socializare de președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean pe pagina sa de socializare.
Demersul face parte dintr-o serie de relatări dedicate oamenilor și comunităților care dau valoare patrimoniului cultural și uman al județului, dincolo de clișee și prejudecăți.
Personajul acestei povești este Victor Clopotar, cunoscut în lumea designului drept „căldărarul de la Calvin Klein”. Meșterul continuă o tradiție veche de generații, moștenită din familie, în care cuprul este „îmblânzit” cu ciocanul și nicovala și transformat în obiecte utile sau decorative.
De la ibrice, oale și ceaune, până la bijuterii sau piese de design contemporan, lucrările lui Victor au ajuns în expoziții din Viena, New York, Paris, Veneția sau Oslo. Accesul în această lume a fost posibil prin colaborări cu designeri austrieci consacrați, care au recunoscut valoarea meșteșugului tradițional adaptat prezentului.
Victor provine dintr-un neam de căldărari, meserie care s-a transmis inclusiv prin nume. Doar că, la un moment dat, o eroare birocratică i-a schimbat identitatea oficială. „Pe străbunicul, bunicul și tatăl meu îi chema Căldărar. Așa trebuia să mă cheme și pe mine, dar un funcționar mi-a trecut Clopotar. Așa am rămas: căldărar de meserie și Clopotar în acte”, spune el, cu umor.
Brateiul, localitate aflată la câțiva kilometri de Mediaș, este cunoscut pentru comunitatea de romi căldărari și pentru casele lor mari, adesea lăsate netencuite. Victor respinge însă explicațiile simpliste: „Nu le lăsăm așa ca să nu plătim impozit. Suntem taxați ca toată lumea. Doar că, la un moment dat, nu mai ajung banii pentru finisaje”.
Tot aici se păstrează și reguli vechi de conviețuire. În casele căldărarilor nu se construiesc toalete interioare, ci doar băi. „Nu se cade să-ți faci nevoile în casa în care dormi și mănânci. Avem anexe pentru asta”, explică Victor.
Meșteșugul se transmite din tată în fiu. Victor, fiul său și nepotul, toți poartă același prenume lucrează cuprul după aceleași gesturi învățate din copilărie. „Tata și bunicul mi-au pus ciocanul în mână. Așa am făcut și eu cu fiul meu”, spune el.
Un moment-cheie a fost obținerea diplomei de meșter popular, cu sprijinul Muzeului ASTRA din Sibiu. De aici au urmat colaborări cu instituții culturale din țară și din străinătate și participări la expoziții internaționale, unele alături de soția sa, Maria.
Intrarea în circuitul designului de top a venit prin colaborarea cu Nadja Zerunian și Peter Weisz, doi designeri austrieci cu cariere solide. Nadja Zerunian a fost, timp de un deceniu, designer pentru Calvin Klein, apoi pentru Georg Jensen și Swatch Group. Cei doi au inițiat proiecte care aduc meșteri tradiționali în expoziții de design contemporan, fără a le altera identitatea.
„Nu m-am îmbogățit, dar sunt mândru. Mă știe lumea ca fiind căldărarul de la Calvin Klein”, spune Victor. Obiectele realizate de el respectă schițele și rigorile designerilor, dar sunt lucrate integral manual, după mii de lovituri de ciocan.
În fața casei din Brateiu opresc adesea microbuze cu turiști. Vizitatorii vin să-l cunoască, să-l vadă la lucru și să cumpere obiecte mici, ușor de transportat. Atelierul improvizat sub un șopron din curte a devenit punct de atracție culturală.
Localitatea Brateiu, cunoscută în trecut sub nume diferite Pretai, Baráthely păstrează o diversitate etnică și culturală rară. „Ne-am luat câte ceva unii de la alții”, spune Victor. „De la sași pălăriile, de la români ia, de la maghiari pantalonii. I-am adaptat, să putem munci comod”.
Povestea lui Victor Clopotar a fost integrată inclusiv în trasee turistice tematice, gândite pentru a pune în valoare natura, istoria și oamenii locului. Pentru cei care ajung aici, întâlnirea cu căldărarul din Brateiu devine mai mult decât o vizită: este o lecție despre tradiție, identitate și demnitate.
Cu fiecare lovitură de ciocan în nicovală, Victor Clopotar amintește că, dincolo de statistici și etichete, județul Sibiu are oameni care duc meșteșugul românesc în marile orașe ale lumii.
Foto credit: Facebook/ Daniela Cîmpean
