Grupul pentru Dialog Social (GDS) solicită Curții Constituționale a României (CCR) să respingă contestația depusă de Călin Georgescu împotriva invalidării candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
În acest sens, GDS a transmis luni un Memoriu Amicus Curiae către CCR, argumentând că Georgescu nu îndeplinește condițiile constituționale necesare pentru a candida la funcția de Președinte al României și că validarea candidaturii sale ar reprezenta o încălcare a principiilor fundamentale ale statului român.
Ce este un Memoriu Amicus Curiae?
Un Memoriu Amicus Curiae este un document juridic depus de o entitate care nu este parte directă într-un litigiu, dar care dorește să ofere argumente suplimentare pentru a ajuta instanța în luarea unei decizii.
Astfel de memorii sunt utilizate în special în cauze cu impact constituțional, fiind depuse de organizații sau experți care oferă perspective suplimentare asupra speței, pe baza analizei juridice, sociale sau economice.
„Memoriul GDS probează nerespectarea de către domnul Călin Georgescu a condițiilor de fond generale necesare pentru validarea unei candidaturi, așa cum au fost stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale. Respingerea candidaturii sale protejează Constituția României, identitatea constituțională și națională, precum și rolul Președintelui României”, se arată în comunicatul GDS.
Argumentele GDS împotriva candidaturii lui Georgescu
Potrivit GDS, declarațiile publice ale lui Călin Georgescu contravin principiilor fundamentale ale Constituției României și afectează: forma republicană de guvernământ, integritatea teritorială a României, drepturile fundamentale și proprietatea privată și puralismul politic.
De asemenea, GDS acuză că Georgescu a pus la îndoială apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, ceea ce contravine Titlului VI al Constituției, referitor la tratatele internaționale ale României.
„Nu trebuie să poată candida la funcția de președinte al României o persoană a cărei candidatură este integral anti-constituțională. România și-a câștigat prin sacrificiu dreptul de a fi o democrație liberală, integrată în Uniunea Europeană și NATO și așa trebuie să rămână”, subliniază GDS în documentul transmis către CCR.
De ce a contestat Călin Georgescu decizia BEC?
Curtea Constituțională va analiza marți, de la ora 17:00, contestația depusă de Călin Georgescu împotriva invalidării candidaturii sale de către BEC.
Georgescu susține că decizia BEC este nelegală, deoarece în procesul de invalidare nu au fost respectate toate condițiile privind cvorumul, votul și procedura de desfășurare a ședinței.
El consideră că a fost împiedicat să participe la alegeri din motive politice și a anunțat că, indiferent de decizia CCR, va continua să lupte pentru „o Românie suverană”.
Dacă CCR respinge contestația, candidatura lui Călin Georgescu rămâne invalidată, iar acesta nu va putea participa la alegerile prezidențiale.
În schimb, dacă Curtea admite contestația, decizia BEC ar putea fi anulată, iar Georgescu ar putea reveni în cursa electorală.
Decizia CCR este așteptată cu interes, deoarece ar putea influența dinamica alegerilor prezidențiale din 2025 și ar putea deschide un precedent important privind validarea candidaturilor, informează Agerpres.com
Cine este GDS?
Grupul pentru Dialog Social (GDS) este una dintre primele organizații non-guvernamentale apărute în România postcomunistă, fiind fondată la 31 decembrie 1989. Scopul său fundamental a fost, încă de la început, promovarea valorilor democratice, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și consolidarea unei societăți civile autentice.
Printre membrii fondatori ai GDS s-au numărat personalități de marcă ale vieții culturale și civice românești, precum Doina Cornea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Mircea Dinescu, ale căror contribuții la democratizarea României sunt recunoscute la nivel național și internațional.
O rețea de intelectuali și activiști civici
De-a lungul timpului, GDS a atras în rândurile sale oameni de cultură, intelectuali, jurnaliști, activiști și experți în diferite domenii, devenind un adevărat laborator de idei și un spațiu de reflecție asupra problemelor societății românești. Printre cei care au fost sau sunt asociați cu această organizație se numără:
Scriitori și intelectuali: Gabriela Adameșteanu, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Oișteanu și Mircea Martin.
Politologi, analiști și jurnaliști: Cristian Preda, Sorin Ioniță, Rodica Culcer, Ioan Stanomir.
Filosofi, istorici și critici culturali: Gabriel Andreescu, Cătălin Avramescu, Adrian Cioroianu, Eugen Ciurtin, Daniel Cristea-Enache.
Personalități din zona juridică și diplomatică: Teodor Baconschi, Smaranda Enache, Radu Filipescu, Sever Voinescu.
În cei peste 30 de ani de activitate, Grupul pentru Dialog Social și-a adaptat direcția de acțiune, menținându-și însă obiectivele principale: lupta pentru o Românie democratică, statul de drept, combaterea populismului și a extremismului.
Nu toți membrii fondatori sau afiliați de-a lungul timpului au rămas în organizație. De exemplu, în 2019, Gabriel Liiceanu și Monica Macovei au anunțat că se retrag din GDS, invocând diferențe de viziune, conform Wikipedia.org.
Foto credit: Revista 22.ro
