Grecia vrea pedepse extreme pentru traficul de migranți: închisoare pe viață și reguli mai dure pentru ONG-uri

Date:

Distribuie

Guvernul de la Atena a trimis Parlamentului un proiect de lege care schimbă radical modul în care este sancționat traficul ilegal de migranți. Inițiativa, anunțată sâmbătă de Ministerul Migrației, propune pedepse mult mai dure, inclusiv închisoarea pe viață pentru traficanți, dar și expulzarea rapidă a migranților condamnați pentru infracțiuni.

Autoritățile elene spun că înăsprirea sancțiunilor va fi aplicată „la toate nivelurile”. Noua lege, care urmează să fie dezbătută săptămâna viitoare, introduce pedepse și pentru cei care oferă sprijin migranților intrați ilegal în Grecia, indiferent de forma acestui ajutor, informează agerpres.ro.

În același timp, proiectul vizează și activiștii ONG-urilor cercetați penal pentru presupus trafic de migranți. În cazul acestora, pedepsele ar putea include ani de închisoare, o prevedere care a stârnit reacții dure din partea societății civile.

Un total de 56 de organizații neguvernamentale, printre care se numără și filialele grecești ale „Medicii Lumii” și „Medici fără Frontiere”, cer retragerea imediată a unor articole din lege. ONG-urile avertizează că fapte considerate până acum simple contravenții ar urma să devină infracțiuni penale, sancționate cu până la zece ani de detenție și amenzi de zeci de mii de euro.

Mai mult, organizațiile acuză extinderea excesivă a atribuțiilor Ministerului Migrației. Potrivit proiectului, instituția ar putea decide radierea unui ONG din registrul oficial și interzicerea activității sale pe teren doar pe baza declanșării unei proceduri judiciare împotriva unui membru, chiar și în lipsa unei condamnări definitive.

Grecia se află în prima linie a migrației către Europa încă din 2015, când valurile masive de migranți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia au transformat țara într-o poartă principală de intrare în Uniunea Europeană. De atunci, autoritățile au deschis numeroase dosare atât împotriva traficanților, cât și a activiștilor umanitari.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri s-a încheiat recent. Pe 15 ianuarie, un tribunal din Mytilene, pe insula Lesbos, a achitat 24 de lucrători umanitari, printre care și Sarah Mardini. Povestea ei, alături de sora sa, înotătoare olimpică, a stat la baza filmului „Înotătoarele”. Activistii fuseseră acuzați de constituirea unei organizații criminale și facilitarea intrării ilegale a migranților în Grecia, infracțiuni care puteau aduce pedepse de până la 20 de ani de închisoare.

Pe lângă măsurile punitive, Ministerul Migrației susține că legea urmărește și stimularea imigrației legale. Documentul prevede simplificarea procedurilor de recrutare a lucrătorilor din afara Uniunii Europene, introducerea unui nou tip de viză pentru angajații din sectorul tehnologic și acordarea de permise de ședere pe toată durata studiilor pentru studenții străini.

Pentru solicitanții de azil și refugiați sunt anunțate programe de formare profesională în domenii cu deficit major de personal, precum construcțiile, agricultura și turismul. Scopul declarat este integrarea acestora pe piața muncii și reducerea presiunii sociale pe termen lung.

Foto credit: Freepick.com

Distribuie:

Popular

Mai multe articole
BreakingNews365

Sondaj: românii doresc ca țara sa facă parte din...

Bilanțul intervențiilor Salvamont: 123 de oameni, salvați de pe munte într-o singură zi

În doar 24 de ore, salvamontiștii din toată țara...

Craiova urcă din nou pe primul loc după victoria clară cu FC Botoșani

Universitatea Craiova a revenit în fruntea clasamentului din Superligă,...

ONRC: Peste 7.500 de firme și PFA au intrat în insolvență în 2025. Creștere față de anul precedent

Numărul firmelor și al persoanelor fizice autorizate care au...