Președintele american Donald Trump este hotărât să obțină o cotă mai mare din piața globală a pământurilor rare, pentru a reduce dependența Statelor Unite de China.
Potrivit Financial Times, citat de adevărul.ro acest obiectiv explică dorința sa de a semna un acord cu Ucraina și de a prelua controlul Groenlandei.
Există 17 elemente de pământuri rare, esențiale pentru industria tehnologică, militară și energetică. Acestea sunt utilizate în smartphone-uri, televizoare, turbine eoliene, mașini electrice, avioane de luptă și rachete. Deși se găsesc în multe zone ale lumii, extragerea și procesarea lor sunt dificile și costisitoare.
China domină aproximativ 90% din piața globală a pământurilor rare, ceea ce îi oferă o influență majoră asupra lanțurilor de aprovizionare din întreaga lume. SUA și Uniunea Europeană încearcă să diminueze această dependență, iar Trump a fost unul dintre susținătorii unei politici agresive de obținere a accesului la resurse alternative.
În timpul mandatului său, Trump a semnat în 2017 un decret pentru asigurarea aprovizionării cu minerale critice, iar în 2020, un alt decret vizând reducerea dominației Chinei în acest sector. Fostul președinte consideră că dependența de Beijing în această industrie reprezintă un risc major pentru securitatea națională a SUA.
Pământurile rare sunt cruciale pentru producția de magneți permanenți, folosiți în industria de apărare, inclusiv în avioanele F-35 și sistemele de rachete. De aceea, Trump a căutat noi surse de aprovizionare, inclusiv în Ucraina și Groenlanda.
Potrivit US Geological Survey, Ucraina nu are rezerve comerciale cunoscute de metale rare, dar rămâne un punct strategic în politica de resurse a SUA. În trecut, Ucraina a fost un furnizor major de materii prime pentru industria sovietică, iar teritoriul său este bogat în alte minerale critice, precum titanul, litiul și uraniul.
Deși Ucraina nu este un jucător important în industria pământurilor rare, SUA și aliații săi occidentali au interesul de a reduce influența rusă asupra resurselor ucrainene. Aceasta ar putea explica sprijinul puternic al Washingtonului pentru Kiev în ultimii ani.
În 2019, Trump a încercat să cumpere Groenlanda de la Danemarca, propunere care a fost respinsă categoric. Insula deține rezerve importante de metale rare, însă nu este un producător major.
Totuși, Groenlanda este atractivă pentru SUA deoarece: are zăcăminte de pământuri rare viabile comercial, se află într-o zonă strategică între America de Nord și Europa șiputea deveni o alternativă la aprovizionarea din China.
În prezent, Groenlanda își menține independența față de influențele externe, dar SUA continuă să își consolideze relațiile economice și strategice cu teritoriul danez.
Procesul de extracție și rafinare a pământurilor rare este complex și costisitor. Aceste metale se găsesc în roci magmatice și argile, iar separarea lor implică tehnologii avansate și costuri ridicate.
În plus, unele minereuri conțin elemente radioactive, precum toriul, ceea ce face ca deșeurile rezultate din extracție să fie dificil de gestionat. Acesta este unul dintre motivele pentru care țările occidentale au renunțat la exploatarea intensivă a pământurilor rare, lăsând China să domine industria.
China investește de peste 30 de ani în rafinarea și procesarea pământurilor rare, ajungând să controleze aproximativ 90% din capacitatea globală de producție.
Chiar dacă SUA și Australia au rezerve semnificative, acestea sunt nevoite să trimită minereurile în China pentru procesare. Aceasta creează o dependență periculoasă, pe care Trump și alți lideri occidentali vor să o elimine.
În ultimii ani, China a menținut un surplus de producție, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Analiștii estimează că această supraîncărcare a pieței va continua până în 2026-2027, oferind Beijingului un avantaj strategic.
Metalele rare sunt esențiale pentru industria de apărare, iar dependența de China este o vulnerabilitate majoră. În 2010, SUA au avertizat că se apropie o „criză a pământurilor rare”, care ar putea afecta economia și securitatea națională.
În ciuda acestui avertisment, UE și SUA nu au reușit să dezvolte alternative viabile. Potrivit Comisiei Europene, 98% din magneții utilizați în UE provin din China, ceea ce crește riscul unor perturbări majore în lanțurile de aprovizionare.
În timp ce China continuă să își consolideze poziția dominantă, SUA și aliații săi caută soluții alternative. Printre măsurile luate se numără: investiții în minerit și rafinare în SUA și Australia, colaborări cu parteneri europeni pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare independente și explorarea unor rezerve în Groenlanda și alte teritorii bogate în resurse.
Foto credit: Facebook/ Donald Trump
