Cu doar patru zile înainte de votul de încredere din Adunarea Națională, ce ar putea duce la căderea guvernului condus de premierul François Bayrou, un sondaj arată că aproape două treimi dintre francezi doresc demisia președintelui Emmanuel Macron, relatează AFP, transmite agerpres.ro
Potrivit cercetării realizate de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul Le Figaro, 64% dintre respondenți susțin organizarea de alegeri prezidențiale anticipate și alegerea unui nou șef al statului, în locul numirii unui al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani.
Totodată, 56% dintre cei chestionați cer o nouă dizolvare a parlamentului și scrutin legislativ anticipat, pe fondul crizei politice și economice generate de creșterea deficitului bugetar. Guvernul de la Paris încearcă să reducă deficitul printr-un plan de austeritate extrem de contestat.
Un alt sondaj, realizat de institutul Verian, indică faptul că doar 15% dintre francezi mai au încredere în Emmanuel Macron. În aceeași zi, președintele a găzduit la Paris o nouă reuniune a „Coaliției Voinței”, formată din state care sprijină militar Ucraina.
Premierul François Bayrou va prezenta luni în fața Adunării Naționale planul său de austeritate bugetară, supus votului de încredere. Dacă nu va obține sprijin, un scenariu probabil în condițiile în care partidul prezidențial „Renașterea” și aliații săi nu dispun de majoritate absolută, guvernul va fi obligat să demisioneze după numai nouă luni de mandat.
În acest caz, Macron ar putea desemna un nou premier, însă și acesta ar avea dificultăți în obținerea unui vot de încredere. O altă variantă este convocarea unor noi alegeri legislative, așa cum s-a întâmplat în iunie 2024, după înfrângerea partidului prezidențial la scrutinul european.
Extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen, dar și opoziția de stânga cer însă un pas mai radical: demisia președintelui și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, cu doi ani înainte de termen.
Franța are în 2025 un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB. Prin planul de ajustare de 44 de miliarde de euro, guvernul speră să reducă deficitul la 4,6% în 2026, pentru a coborî sub pragul european de 3% în 2029.
