Țara noastră se află din nou printre ultimele state din Uniunea Europeană în clasamentul realizat de Transparency International, iar rezultatul din acest an confirmă un recul în lupta împotriva corupției.
În cel mai recent studiu Indicele de Percepție a Corupției, România a obținut 45 de puncte din 100 și ocupă locul 70 din 182 de țări analizate.
Scorul de 45 de puncte plasează țara noastră în zona inferioară a clasamentului european. Pe o scară în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „foarte curat”, România rămâne la jumătatea drumului, fără a reuși să facă pași vizibili înainte. Mai mult, rezultatul este mai slab decât cel înregistrat anul trecut, ceea ce indică o deteriorare a percepției privind integritatea instituțiilor publice.
În interiorul Uniunii Europene, România se află pe unul dintre ultimele trei locuri, alături de Ungaria și Bulgaria. Cele două state vecine au obținut câte 40 de puncte, situându-se chiar sub România, însă diferența este mică. Imaginea de ansamblu arată o problemă persistentă în regiune.
Indicele de Percepție a Corupției nu măsoară direct numărul faptelor de corupție, ci percepția experților și a mediului de afaceri asupra nivelului de corupție din sectorul public. Cu toate acestea, clasamentul are o greutate semnificativă în plan internațional, fiind urmărit de investitori, organizații financiare și instituții europene.
Fosta judecătoare Daniela Panioglu susține că situația ar putea fi chiar mai gravă decât arată cifrele. Ea afirmă că, dacă ar fi cunoscut „mare parte din adevăr”, România s-ar afla și mai jos în clasament. În opinia sa, nivelul real al corupției este, de cel puțin trei ani, la cel mai ridicat punct de după 1989.
Potrivit acesteia, una dintre principalele cauze este slăbirea puterii judecătorești până la un nivel de ineficiență. Fără o justiție puternică și independentă, spune Panioglu, lupta anticorupție devine fragilă, iar percepția publică se deteriorează.
O poziție similară are și fostul judecător Cristi Danileț. El consideră că scorul obținut de România reflectă un regres evident în combaterea corupției. În opinia sa, conducerea Direcției Naționale Anticorupție nu a mai avut eficiența din anii anteriori, iar acest lucru s-a resimțit atât în numărul dosarelor importante, cât și în încrederea publicului.
Danileț afirmă că România se află astăzi într-o situație mai slabă decât în perioadele în care lupta anticorupție era considerată un obiectiv major al autorităților. Scorul actual confirmă această tendință.
Privind în urmă, cel mai bun rezultat al României în acest clasament a fost de 48 de puncte, în anii 2016 și 2017. Atunci, țara noastră reușea să transmită un semnal mai pozitiv în ceea ce privește integritatea instituțiilor. La polul opus, cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, în 2013 și 2014. Actualul punctaj, 45, arată că România rămâne blocată într-o zonă de stagnare.
Diferențele față de statele aflate în top sunt considerabile. Danemarca este percepută drept cea mai puțin coruptă țară din lume, cu 89 de puncte. Finlanda urmează cu 88, iar Singapore are 84 de puncte. Noua Zeelandă și Norvegia au obținut câte 81 de puncte, în timp ce Suedia și Elveția se află la 80. Olanda și Germania completează lista țărilor percepute ca având un nivel ridicat de integritate.
Comparativ cu aceste state, România are un decalaj de peste 40 de puncte față de liderul clasamentului. Diferența reflectă nu doar percepții, ci și niveluri diferite de încredere în instituțiile publice, transparență administrativă și aplicare a legii.
Poziționarea slabă în Indicele de Percepție a Corupției poate avea consecințe economice. Investitorii străini iau în calcul stabilitatea și predictibilitatea sistemului juridic atunci când decid să aloce capital. O imagine negativă poate influența atractivitatea unei țări pe termen lung.
foto credit: Freepick.com
