Uniunea Europeană avertizează Serbia că riscă să piardă sprijin financiar important dacă nu revizuiește modificările legislative recente privind sistemul judiciar. Mesajul a fost transmis de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a cerut autorităților de la Belgrad să oprească implementarea amendamentelor adoptate în ianuarie și să le aducă în linie cu standardele europene.
Intervenția oficialului european vine într-un moment sensibil pentru Serbia, stat candidat la aderarea la UE. Bruxellesul urmărește atent evoluțiile din domeniul justiției, un capitol esențial în negocierile de aderare. Potrivit Comisiei Europene, noile prevederi privind statutul judecătorilor și al procurorilor pot afecta independența sistemului judiciar, principiu fundamental al statului de Drept, informează AFP, citat de Agerpres.
Parlamentul sârb a adoptat în luna ianuarie amendamentele contestate. Partidul de guvernământ, SNS formațiune de dreapta naționalistă susține că schimbările vor face sistemul „mai bun și mai eficient”. Autoritățile de la Belgrad afirmă că modificările sunt menite să îmbunătățească funcționarea justiției. În schimb, la Bruxelles există temeri că acestea ar putea slăbi autonomia magistraților și a parchetelor.
„Ne așteptăm ca Serbia să oprească implementarea recentelor amendamente referitoare la sistemul judiciar și la parchet și să le alinieze la standardele Uniunii Europene”, a transmis Marta Kos într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Ea a adăugat că executivul european analizează în ce măsură criteriile pentru acordarea sprijinului financiar sunt în continuare respectate.
Avertismentul este unul direct. Serbia a primit la mijlocul lunii ianuarie o primă tranșă de 56,5 milioane de euro în cadrul Planului de creștere al UE pentru Balcanii de Vest. Programul prevede, în total, 1,6 miliarde de euro pentru această țară. Însă fondurile nu sunt acordate automat. Ele sunt condiționate de implementarea unor reforme clare, în special în domeniul independenței justiției și al luptei împotriva corupției.
Pentru Bruxelles, statul de drept este un criteriu de bază în procesul de aderare. Orice regres în acest domeniu poate afecta negocierile și finanțările. De altfel, independența sistemului judiciar este una dintre condițiile centrale impuse tuturor statelor candidate.
Reacția de la Belgrad nu a întârziat. Ministrul sârb al justiției, Nenad Vujic, a declarat presei locale că este dispus să revizuiască amendamentele, dacă acest lucru va fi solicitat de Comisia de la Veneția. Acest organism consultativ al Consiliului Europei evaluează legislațiile naționale din perspectiva respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale.
Declarația sugerează deschidere pentru dialog, însă nu indică o retragere imediată a modificărilor adoptate. Practic, guvernul sârb lasă loc unei eventuale ajustări, dar doar în urma unei evaluări oficiale.
Între timp, opoziția din Serbia critică dur schimbările legislative. Reprezentanții partidelor din afara coaliției de guvernare susțin că autoritățile încearcă să desființeze sau să slăbească birourile procuraturii specializate în investigarea cazurilor de corupție și crimă organizată. Unele dintre aceste structuri gestionează dosare care implică înalți oficiali ai guvernului și membri ai SNS.
Disputa depășește sfera tehnică a modificărilor legislative și capătă o dimensiune politică puternică. Pentru opoziție, problema nu este doar eficiența sistemului, ci menținerea unor mecanisme independente care să poată investiga eventuale abuzuri la nivel înalt.
Pentru Serbia, miza este dublă. Pe de o parte, autoritățile încearcă să susțină că reforma este necesară și că nu afectează independența justiției. Pe de altă parte, riscul pierderii finanțărilor europene și al încetinirii procesului de aderare poate avea consecințe economice și politice importante.
Planul de creștere al UE pentru Balcanii de Vest este conceput pentru a sprijini reformele și dezvoltarea economică a țărilor din regiune. Accesul la fonduri depinde însă de respectarea angajamentelor asumate. În cazul Serbiei, orice concluzie negativă privind statul de drept ar putea duce la suspendarea sau reevaluarea sprijinului financiar.
Discuțiile dintre Bruxelles și Belgrad sunt așteptate să continue în perioada următoare. De modul în care Serbia va gestiona această situație depind atât fluxurile de finanțare europeană, cât și credibilitatea parcursului său european.
