Zeci de mii de credincioși s-au adunat la Patriarhie pentru a se închina la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului.
De la primele ore ale dimineții, Dealul Patriarhiei s-a umplut de rugăciune și emoție. Zeci de mii de pelerini din toată țara au venit să se închine la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, în cadrul unuia dintre cele mai mari pelerinaje religioase ale anului.
Credincioșii au umplut Dealul Patriarhiei
Raclele cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou și ale altor cinci sfinți au fost purtate pe străzile Capitalei, în procesiunea „Calea Sfinților”. Rugăciunile și cântările au însoțit pas cu pas coloana de credincioși care a urcat spre Patriarhie, într-o atmosferă de pace și reculegere.
Patriarhul Daniel, împreună cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a binecuvântat mulțimea adunată. Mulți pelerini au spus că vin an de an „ca la un prieten vechi, care nu-i lasă la greu”.
Maria, 62 de ani, din Botoșani: „Vin de doisprezece ani la Sfântul Dimitrie. Nu știu cum să explic… de fiecare dată plec de aici cu o liniște pe care nu o pot găsi nicăieri altundeva. Anul trecut am venit cu dorința să se facă bine fiul meu după o operație grea și s-a făcut. Pentru mine, e un miracol.”
Andrei, 34 de ani, din București: „E prima oară când am stat la rând. M-a impresionat cum oamenii nu se plâng, ci stau cuminți, în tăcere. Când ajungi în fața raclei, parcă timpul se oprește. Nu m-am rugat pentru ceva anume, doar am mulțumit.”
Elena, 48 de ani, din Craiova: „Am venit cu mama, care are 80 de ani. A zis că nu vrea să plece din lumea asta fără să se mai închine o dată la Sfântul Dimitrie. Am plâns amândouă când am ajuns la raclă. E o trăire pe care nu o poți povesti în cuvinte.”
Nicolae, 70 de ani, din Vaslui: „Când am fost tânăr, veneam pentru ajutor. Acum vin pentru mulțumire. Sfântul m-a ținut în picioare, la propriu. În ’90 am fost bolnav rău și m-am rugat la el. Doctorii nu mi-au dat șanse. Azi sunt aici, în viață. Nu uit.”
Cristina, 28 de ani, din Cluj: „Am venit special noaptea, să fie mai puțină lume. E o atmosferă pe care nu o poți descrie oameni care șoptesc rugăciuni, și simți că toți suntem acolo pentru același lucru: o speranță, o vindecare, un răspuns.”
Teodor, 55 de ani, din București: „Pentru mine, Sfântul Dimitrie e ca un prieten. Mă întorc aici în fiecare toamnă, și de fiecare dată plec mai ușor. Poate nu se schimbă nimic în afară, dar se schimbă ceva în tine. Asta e minunea adevărată.”
Programul pelerinajului Sfântului Dimitrie cel Nou 2025
Evenimentul religios dedicat Sfântului Dimitrie cel Nou se desfășoară între 19 și 29 octombrie 2025.
Duminică, 26 octombrie:
• 09:30–12:30 – Sfânta Liturghie la Altarul de Vară
• 17:00–21:00 – Priveghere pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou
Luni, 27 octombrie:
• 09:30–12:30 – Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului
• 17:00–21:30 – Priveghere pentru Sfântul Ierarh Iachint și Cuvioasa Teofana Basarab
Marți, 28 octombrie:
• 09:30–12:30 – Sfânta Liturghie
• 16:00–18:00 – Vecernie și Paraclis
Miercuri, 29 octombrie:
• 09:00–10:30 – Sfânta Liturghie
• 16:00–18:30 – Vecernie și Paraclis
Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou
Sfântul Dimitrie cel Nou, cunoscut și ca Dimitrie Basarabov, s-a născut în secolul al XIII-lea în satul Basarabov, pe malul Dunării. A dus o viață smerită, retrasă în rugăciune și post. După moartea sa, trupul a fost descoperit neputrezit, iar în 1774 moaștele au fost aduse la București.
De atunci, Sfântul Dimitrie cel Nou este cinstit drept ocrotitorul spiritual al Bucureștiului. În vremuri grele epidemii, războaie, secetă credincioșii i-au cerut ajutorul, iar tradiția spune că multe minuni s-au săvârșit prin mijlocirea sa.
Tradiție și speranță în inima Capitalei
Pentru mulți pelerini, venirea la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou a devenit o tradiție de suflet.
„Vin de 15 ani la raclele sfântului. Simt că mă liniștesc aici, că primesc răspuns la rugăciuni”, mărturisește o femeie din Botoșani.
Sărbătoarea din 27 octombrie adună, an de an, credincioși, clerici și vizitatori din toată țara, într-un gest comun de credință și recunoștință.
