Un nume mai puțin cunoscut în România, dar des vehiculat în anchetele de securitate din Balcani, este cel al lui Tamer Kilerdži, un cetățean din Sarajevo considerat „deasupra” lui Dino Muzaferović, zis Cezar. Acesta din urmă este deja cunoscut pentru implicarea sa în rețele de droguri și pentru conexiunile cu mafia turcă.
Rețeaua lui Tamer Kilerdži aduce heroină și cocaină direct pe rutele noastre
Potrivit publicației bosniace Istraga.ba, Kilerdži are legături directe cu mafia turcă, rețele care transportă heroină și cocaină din Turcia spre Uniunea Europeană prin ruta balcanică. În Germania, Belgia și Olanda, rețeaua lui colabora cu intermediari turci și ruși, ceea ce i-a consolidat reputația de piesă centrală în traficul de droguri.
În februarie acest an, Kilerdži a fost reținut în cadrul unei operațiuni comune a poliției bosniace și slovene, dar a fost eliberat după audiere. Numele său figurează și într-o schemă EUROPOL, ca parte a unei structuri mafiote active în Balcani și în statele Uniunii Europene. Nu este prima dată când intră în atenția autorităților. În 2021, el și tatăl său au fost arestați în cadrul operațiunii „Aperkat”, fiind acuzați de crimă organizată, trafic de droguri, furt și cămătărie.
În jurul lui Kilerdži gravitează personaje importante precum Dejan Torić, considerat mâna sa dreaptă, și Dino „Cezar” Muzaferović, responsabil pentru distribuția locală. Declarațiile martorilor protejați arată că Muzaferović primea droguri de la clanul Șkaljari, rival direct al clanului Kavač, unul dintre cele mai violente din Muntenegru.
Un martor protejat din Slovenia a relatat că, în 2024, se pregătea asasinarea lui Satko Zovko, un fost apropiat devenit colaborator al poliției. Planul prevedea folosirea unui scuter încărcat cu explozibil C4, coordonat de Dejan Torić, în timp ce Cezar ar fi oferit droguri drept plată pentru executant.
Deși aceste povești par îndepărtate, ele ating direct România. Rutele balcanice pe care acționează rețeaua lui Kilerdži sunt aceleași prin care drogurile ajung și pe teritoriul nostru. Heroină, cocaină și arme tranzitează Serbia, Bosnia și Croația, iar România este folosită atât ca rută de tranzit, cât și ca piață de desfacere în creștere. Capturile Poliției de Frontieră din ultimii ani confirmă acest lucru: heroină și cocaină ascunse în TIR-uri sau containere maritime, semn că țara noastră nu este doar ocolită, ci un punct-cheie pentru rețele.
Conflictul dintre clanurile Șkaljari și Kavač din Muntenegru, devenit unul dintre cele mai sângeroase războaie mafiote din Europa de Sud-Est, își face simțite efectele și în România. Țara noastră este parte a așa-numitei rute balcanice, cea mai utilizată cale pentru transportul heroinei din Asia și Turcia către piețele din vestul Europei. Din Serbia, drogurile ajung fie prin Timișoara și Arad, fie prin Giurgiu și Constanța.
Clanurile balcanice nu operează direct, ci prin intermediul unor grupuri din România care asigură logistica: spații de depozitare temporară, transporturi sau chiar rețele de distribuție internă. Anchetele DIICOT au evidențiat conexiuni între rețele din București, Constanța și Timișoara și intermediari sârbi și albanezi. În paralel, un semnal de alarmă pentru autorități este creșterea consumului intern. Cocaina și heroina, odată considerate droguri de lux, au început să apară în cantități mari pe piața locală. În marile orașe precum București, Cluj sau Iași, prețurile au scăzut vizibil, semn că stocurile sunt tot mai consistente.
Cazul lui Tamer Kilerdži arată cum centrele regionale de crimă organizată, aparent periferice, pot influența direct securitatea întregii Uniuni Europene. Pentru România, vecinătatea cu aceste rute și implicarea clanurilor balcanice în traficul de droguri reprezintă un semnal de alarmă major. Numele lui Kilerdži sau al lui Dino „Cezar” Muzaferović nu sunt doar subiecte exotice din presa din Sarajevo. Ele arată mecanismele prin care drogurile ajung în România și impactul lor direct asupra siguranței cetățenilor noștri.
