Zeci de profesori și sindicaliști din întreaga țară au protestat în fața Ministerului Educației, sub sloganul „Finanțați incompetența, ignorați inteligența”. Sindicatele din educație cer anularea Legii 141/2025 și avertizează că școala românească este în pericol.
Val de proteste în fața Ministerului Educației
Bucureștiul a devenit din nou epicentrul nemulțumirilor profesorilor. Zeci de cadre didactice, venite din diverse județe ale țării, s-au adunat în fața Ministerului Educației, pentru a-și striga revolta față de noile măsuri adoptate prin Legea 141/2025. Manifestanții, susținuți de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța, au transmis un mesaj ferm autorităților: școala nu mai poate fi tratată ca un domeniu secundar.
Sloganul cel mai auzit la protest a fost „Finanțați incompetența, ignorați inteligența”, o formulă prin care dascălii au încercat să sintetizeze frustrările acumulate de-a lungul anilor. Protestul face parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni sindicale, care durează deja de peste trei săptămâni, și care, potrivit organizatorilor, nu se vor opri decât dacă revendicările lor vor fi luate în serios.
De ce protestează profesorii
Legea 141/2025, cunoscută în spațiul public drept Legea Bolojan, este mărul discordiei. Sindicaliștii susțin că aceasta introduce schimbări care lovesc direct în calitatea actului educațional și în motivația profesorilor. Printre cele mai contestate măsuri se numără creșterea normei didactice cu două ore, comasarea claselor și reducerea tarifelor pentru plata cu ora. În plus, se vorbește despre modificări în privința burselor pentru elevi, ceea ce ar putea afecta direct familiile vulnerabile.
Cadrele didactice avertizează că aceste schimbări vor duce inevitabil la scăderea atractivității profesiei, la migrarea profesorilor calificați către alte domenii și la o creștere a inechităților între școlile din mediul urban și cele din mediul rural. „Este un atac direct la viitorul școlii românești. Dacă profesorii sunt sufocați, elevii sunt cei care vor plăti prețul cel mai mare”, a declarat un lider sindical prezent la manifestație.
Ministerul, între justificări și apeluri la calm
Ministerul Educației a transmis că modificările sunt „necesare, nu dorite” și că scopul lor este de a asigura sustenabilitatea bugetară a sistemului, pentru a proteja salariile și bursele. Reprezentanții ministerului au mai adăugat că legislația a fost pusă în consultare publică, iar actorii educaționali sunt invitați să trimită propuneri.
Sindicatele resping însă acest argument, considerând consultările o formalitate. „Deciziile esențiale sunt deja luate, iar noi suntem puși în fața faptului împlinit. Ministerul mimează dialogul, dar realitatea este că profesorii nu au fost ascultați”, a afirmat un reprezentant al Federației „Spiru Haret”.
Atmosfera din stradă
Protestul din fața Ministerului Educației a fost unul energic și vocal. Profesorii au venit cu pancarte, bannere și portavoce. Pe lângă sloganul central „Finanțați incompetența, ignorați inteligența”, s-au auzit și mesaje precum „Clasa aglomerată, școala sufocată” sau „Demisia”.
Mulți dintre protestatari au parcurs sute de kilometri pentru a fi prezenți la București. Membrii Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța au venit în număr mare, dorind să arate solidaritate cu colegii lor din restul țării. Atmosfera a fost marcată de determinare, dar și de un sentiment puternic de frustrare. „Nu suntem aici pentru noi, suntem aici pentru viitorul copiilor noștri. Dacă statul continuă să ignore educația, atunci România nu are viitor”, a spus o profesoară din Constanța.
Un conflict prelungit
Protestele sindicatelor din educație nu sunt un fenomen izolat. Din septembrie, când a început noul an școlar, cadrele didactice au organizat mitinguri în Piața Victoriei și marșuri către Palatul Cotroceni. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a consemnat deja peste 20 de zile consecutive de pichetări la Minister. Aceste acțiuni au devenit simbolul unei lupte de rezistență în fața unor politici considerate nedrepte și nocive pentru școală.
Potrivit sindicaliștilor, guvernul a fost avertizat încă din vară asupra efectelor negative ale Legii 141/2025. Totuși, legea a fost promulgată, iar aplicarea ei a generat un val de nemulțumiri fără precedent. Dacă revendicările nu vor fi acceptate, liderii sindicali amenință cu un protest de amploare la începutul lunii octombrie, la care ar putea participa zeci de mii de cadre didactice din toată țara.
Care sunt revendicările principale
Sindicatele solicită anularea sau modificarea Legii 141/2025, revenirea la o normă didactică echilibrată și menținerea tarifelor actuale pentru plata cu ora. De asemenea, cer garanții ferme că bursele elevilor nu vor fi afectate și solicită începerea unui dialog real între minister și federațiile sindicale. „Nu putem accepta măsuri care sacrifică profesorii și elevii pentru a acoperi deficite bugetare. Educația nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție”, se arată într-un comunicat transmis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ.
Un viitor incert pentru școala românească
Conflictul dintre sindicate și autorități readuce în prim-plan o realitate dureroasă: educația românească traversează o criză profundă, iar lipsa de respect față de profesori amplifică degradarea sistemului. Mesajul transmis în stradă, „Finanțați incompetența, ignorați inteligența”, nu este doar un slogan de protest, ci o radiografie a percepției cadrelor didactice asupra modului în care statul își tratează propriile valori.
Viitorul acestui conflict depinde de capacitatea guvernului și a sindicatelor de a ajunge la un compromis. În lipsa unei soluții, riscul este ca tensiunile să escaladeze, iar elevii și părinții să devină victimele colaterale ale unui sistem care, în loc să inspire, generează dezamăgire și revoltă.
