România se pregătește să schimbe din temelii modul în care sunt calculate taxele locale pe locuințe. În locul formulelor vechi, bazate pe valori „contabile” și indicatori considerați depășiți, Guvernul vrea ca impozitul pe proprietate să fie raportat la valoarea de piață a imobilelor. Premierul Ilie Bolojan susține însă că trecerea la acest sistem nu înseamnă, automat, noi majorări pentru proprietari.
Potrivit premierului, România are un angajament ca, de la finalul acestui an, să aplice o cotă procentuală raportată la valoarea de piață a imobilelor, iar această valoare urmează să fie stabilită pe baza tranzacțiilor realizate la nivel național.
Bolojan insistă asupra unei diferențe care, în opinia sa, este esențială pentru a înțelege ce urmează: una este baza de impozitare adică valoarea de piață, alta este procentul de impozitare, stabilit de autoritățile locale. Cu alte cuvinte, chiar dacă valoarea de piață rezultată din noul sistem este mai mare decât baza folosită astăzi, primăriile ar avea la dispoziție pârghii pentru a ajusta procentul astfel încât nivelul final al impozitului să nu sară, „în mod general”, peste ce se plătește în prezent.
„Nu va însemna o nouă majorare”, a afirmat premierul, argumentând că fiecare localitate își poate regla propriile cote. În același timp, admite că 2026 este, practic, un an de tranziție. Guvernul face acum o analiză de impact, pentru a vedea unde apar problemele și ce decizii trebuie luate.
În contextul nemulțumirilor apărute după creșterile de taxe locale din acest an și al discuțiilor despre reforma din 2027, premierul a explicat și de ce consideră necesară schimbarea. În aproape toate țările europene, impozitarea proprietății se bazează pe valoarea de piață. România, spune el, a rămas cu indicatori vechi, în care valoarea impozabilă era calculată după formule contabile, peste care se aplicau procente diferite în funcție de rangul localității, zonare și alte criterii. În 2026, susține Bolojan, s-a încercat o apropiere de valoarea de piață medie, dar tranziția nu poate fi făcută corect fără date mai detaliate.
Aici intervine componenta tehnică anunțată de Guvern: din 2027, primăriile și contribuabilii ar urma să aibă la dispoziție un soft în care să se vadă valorile de piață ale imobilelor, cel puțin pe zone, pentru fiecare localitate.
Sistemul este în lucru la Ministerul Finanțelor, printr-o colaborare cu Banca Mondială, iar ideea este ca aplicația să primească informații din piață: tranzacțiile care se fac în România ar urma să fie comunicate într-un sistem centralizat, astfel încât, din sutele de mii de tranzacții anuale, să rezulte estimări de piață pentru cartiere din marile orașe, dar și pentru orașe mici sau comune.
Bolojan mai atrage atenția că impozitele pe proprietate nu pot fi integrate „într-o formulă simplistă”, deoarece depind de factori foarte diferiți: rangul localității de exemplu municipiu, oraș, zonare, tipul casei și materialele din care este construită. Din acest motiv, noul sistem ar trebui să ofere o „granulare” mai bună a datelor, care lipsește astăzi.
În discuție a intrat și problema finanțării administrațiilor locale. Premierul afirmă că, în Europa, taxele locale acoperă, de regulă, cheltuielile primăriilor. În România, veniturile autorităților locale ar acoperi doar un sfert din cheltuielile de personal. În plus, spune Bolojan, în timp s-au creat „foarte multe excepții”, iar o parte importantă dintre cetățeni nu au mai plătit taxe și impozite locale.
Pe fondul acestor dezechilibre, anul 2026 a venit cu scumpiri resimțite puternic în unele zone. Bolojan a indicat câteva situații unde impactul a fost „mult mai mare”, în special în cazul celor care locuiesc în imobile vechi de la peste 50 de ani până la 100 de ani în zone de case vechi sau istorice. Acolo, a explicat el, s-a suprapus o majorare a impozitului cu eliminarea unei facilități.
Un capitol separat îl reprezintă taxele pe mașini. Premierul a spus că există cazuri în care unele primării au crescut impozitele auto peste limita stabilită de Guvern, în ideea că vor încasa mai mult sau în baza unor politici locale. După apariția nemulțumirilor, problema acestor autorități ar fi că legislația actuală le permite să majoreze, dar nu le permite să reducă ulterior până la nivelul minim prevăzut de legea națională.
În ceea ce privește protestele din județele Harghita și Covasna, Bolojan a sugerat că situațiile pot avea legătură și cu „probleme sociale”, dar și cu anumite „mize” politice. A punctat, totodată, o realitate pe care o consideră evidentă: creșterile de impozite nu sunt ceva ce oamenii „aplaudă”.
Datele citate în spațiul public arată că deciziile Guvernului de anul trecut de majorare a bazei impozabile pentru locuințe și de eliminare a unor reduceri au dus în 2026 la scumpiri de 1,8 până la 3 ori la impozitele pe case și apartamente adică între 80% și 200%. În același context este menționat și faptul că baza de 1.000 lei/mp din 2016 a ajuns la 2.677 lei/mp la 1 ianuarie 2026, în cadrul valorilor folosite de primării în calcul. Este precizat și că, pentru calculul „corect”, baza inițială a fost indexată până în 2025 cu rata inflației, dar nu se permite actualizarea cu inflația pentru 2026.
Pe scurt, Guvernul promite că trecerea la valoarea de piață nu ar trebui să producă automat o nouă rundă de majorări în 2027, pentru că primăriile vor putea regla procentele.
În același timp, schimbarea urmărește să facă sistemul mai apropiat de realitatea din piața imobiliară și mai coerent cu modelul european, folosind un instrument informatic care să ofere estimări pe zone și localități.
Foto credit:Facebook/ Ilie Bolojan
