Proiectul Legii salarizării bugetarilor intră în linie dreaptă, cu modificări majore dictate de protestele din stradă și de presiunea banilor europeni. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat la Interviurile Libertatea că documentul, conceput inițial „în laborator și fără consultări”, va fi modificat substanțial înainte de a fi trimis Parlamentului pe 15 iunie.
Reforma lovește direct în sistemul celor 151 de sporuri actuale, dintre care 87 vor fi eliminate complet, scopul final fiind uniformizarea veniturilor pentru cei 1,3 milioane de bugetari și deblocarea fondurilor din PNRR.
Miza financiară: Sute de milioane de euro depind de eliminarea inechităților
Noua lege nu este doar o restructurare internă, ci și o condiție obligatorie asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă Executivul de la Bruxelles va valida noua formulă de salarizare în această vară, Guvernul va primi peste 770 de milioane de euro. Întregul calendar este strâns legat de sume mari: tranșa a patra din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro, este așteptată în conturi până la finalul acestei luni, în timp ce accesul total la cele peste 20 de miliarde de euro este limitat până în septembrie 2026. Proiectul actual fusese finalizat de specialiștii ministerului sub coordonarea fostului ministru PSD, Florin Manole, cu asistența Băncii Mondiale, înainte de căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai. Preluat din mers de Pîslaru în urmă cu trei săptămâni, documentul a provocat tensiuni în stradă, obligând autoritățile să reia discuțiile cu sindicatele din Sănătate, Educație, Apărare și Cultură.
Noua matematică salarială: Nimeni sub 8.200 de lei brut nu ar trebui să piardă bani
Sistemul propus introduce o valoare de bază de referință de 4.100 de lei, combinată cu coeficienți de ierarhizare în funcție de studii și domeniu. Cel mai mare coeficient, 8, îi va reveni președintelui țării. Conform proiecțiilor, reforma va aduce majorări pentru mai mult de jumătate dintre angajați:
21% dintre posturi vor avea creșteri de peste 10%;
14% vor înregistra creșteri între 5% și 10%;
21% vor avea parte de majorări de până la 5%.
Pentru restul de 44% dintre angajați, ale căror venituri actuale depășesc noua grilă, statul va acorda diferențe compensatorii tranzitorii. Ministrul Muncii a dat asigurări că mecanismul este gândit pentru a proteja veniturile mici: „Nimeni care are salarii sub coeficientul de 2, adică sub 8.200 de lei brut, ar trebui să nu avem această problemă a scăderii salariilor.”
Ce se întâmplă în Armată, Sănătate și Educație
Militarii pierd norma de hrană ca beneficiu distinct: Pentru personalul din structurile de Apărare și Ordine Publică, proiectul aduce o schimbare structurală. Norma de hrană este eliminată din categoria beneficiilor separate și integrată direct în salariul funcției de bază. Un sublocotenent va porni de la coeficientul 2 (8.200 de lei brut), la care se vor adăuga sporurile specifice de grad și condiții, în timp ce la vârful ierarhiei, șeful Statului Major va porni de la coeficientul 5, dar va avea creșteri prin gradațiile de vechime de până la 18%. Pîslaru a recunoscut nemulțumirile din sistem, punctând că varianta inițială trimisă în consultare avea „lacune foarte serioase”.
Flexibilitate pentru sporurile din spitale: Protestele asistentelor și ale infirmierilor au determinat modificarea strategiei în Sănătate
Ministerul renunță la listarea rigidă a specialităților medicale în textul legii mari eroare care provocase panică după ce laboratoarele sau microbiologia fuseseră omise. Noua lege va defini doar criteriile generale pentru „condiții deosebit de periculoase” (riscuri chimice, fizice sau anatomie patologică), urmând ca listele exacte de personal să fie stabilite prin hotărâri de guvern. Angajații din prima linie cu venituri mici nu vor pierde bani prin aplicarea sumelor tranzitorii.
Schimbări majore pentru profesori (bani ficși pentru dirigenție)
Reforma în Educație va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și va absorbi 1,7 miliarde de lei dintr-un pachet total de 8 miliarde de lei alocat alinierii sistemului public. Deși promisiunea ca salariul net al unui profesor debutant să fie egal cu salariul mediu pe economie nu poate fi îndeplinită tehnic (brutul fiind fixat la 7.544 de lei), veniturile nete ale tinerilor de la catedră vor fi mai mari decât cele actuale. Gradația de merit devine „primă de performanță” (20% dintr-un salariu de bază mărit) și se va acorda automat celor care o au deja, eliminând decizia directorilor de școli. Indemnizația de dirigenție se transformă din procent în sumă fixă pentru a stimula profesorii să preia aceste ore, iar cei care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale (CES) vor primi un spor suplimentar de 15%.
Foto credit: Facebook/ Dragoș Pâslaru
