În spatele cifrelor reci din bilanțurile contabile se ascunde o realitate economică dură care afectează direct resursele publice ale României. Inspectorii ANAF au finalizat o campanie amplă de verificări asupra prețurilor de transfer practicate de marile companii în perioada iunie 2025 – mai 2026.
Miza a fost una uriașă: verificarea modului în care filialele locale ale unor grupuri economice își reglează profiturile prin tranzacții interne, lăsând statul român fără sute de milioane de lei din impozite. Rezultatul arată că tranzacții de peste 199 de miliarde de lei au fost luate la puricat, scoțând la iveală inginerii financiare menite să subțieze artificial taxele plătite în țară. Sistemul funcționează simplu în practică, departe de jargonul fiscal: o firmă din România cumpără servicii, consultanță sau bunuri de la compania-mamă sau de la alte entități din grup la prețuri mult mai mari decât cele de pe piața liberă. În acest fel, profitul realizat prin munca și operațiunile din țară este transferat legal, dar incorect, către alte jurisdicții.
ANAF a vizat direct 152 de contribuabili care foloseau acest model firme care, deși derulau volume uriașe de afaceri, raportau pierderi an de an sau profituri extrem de mici comparativ cu competitorii lor independenți din aceeași industrie. În urma acestor verificări de amploare, inspectorii fiscali au stabilit obligații suplimentare de plată de 655 de milioane de lei. Din această sumă, peste 386 de milioane de lei reprezintă pur și simplu impozit pe profit neplătit. Corecțiile aplicate de inspectori au arătat că baza impozabilă a companiilor controlate trebuia, în realitate, majorată cu peste 3,38 miliarde de lei, scoțând la lumină sume care altfel ar fi rămas ascunse în circuitele financiare interne.
Radiografia realizată de Fisc arată că fenomenul este concentrat în sectoare economice vitale și cu structuri operaționale foarte complexe. Cele mai mari nereguli au fost identificate în producția și distribuția de componente auto, industria petrolieră, producția industrială de echipamente mecanice, sectorul textil, cel imobiliar și în serviciile de transport. Rețeaua este extrem de restrânsă: doar 15 companii mari din cele controlate reprezintă aproape 64% din valoarea totală a tuturor ajustărilor făcute de stat.
Multe dintre aceste corporații au încercat să blocheze deciziile în instanță sau prin contestații administrative. Din totalul sumelor atacate de companii, de aproximativ 324 de milioane de lei, Direcția de Soluționare a Contestațiilor a respins cererile pentru aproape 60% din sume (193 de milioane de lei), dând dreptate inspectorilor de teren. În schimb, firmele au reușit să obțină anularea unor decizii pentru o sumă infimă, de doar 260.000 de lei, ceea ce confirmă că analiza de risc a statului a fost extrem de precisă.
Pe lângă taxele calculate suplimentar, inspectorii au tăiat din pix și pierderile fiscale declarate artificial de companii, reducându-le cu 1,79 miliarde de lei. Practic, firme care pe hârtie se declarau în dificultate economică pentru a nu plăti taxe, în realitate mutau profiturile în afara țării.
Reprezentanții Fiscului au ținut să precizeze că acțiunile nu sunt o vânătoare de vrăjitoare împotriva capitalului străin: „Obiectivul controalelor nu este sancționarea companiilor care derulează tranzacții intra-grup, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale”.
Fiecare miliard de lei trimis artificial peste granițe prin prețuri de transfer trucate înseamnă o școală mai puțin modernizată, spitale lipsite de dotări și infrastructură care rămâne doar pe hârtie. Recuperarea acestor sume colosale nu este doar o victorie tehnică a ANAF împotriva ingineriilor contabile, ci un act elementar de dreptate socială pentru milioanele de români și antreprenori locali care își plătesc taxele corect, zi de zi.
