Președintele Nicușor Dan a promulgat, joi, legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, un act normativ care introduce definiții clare și pedepse pentru acest tip de infracțiune. Documentul vizează atât sancționarea faptelor, cât și întărirea mecanismelor de prevenire a violenței împotriva femeilor. Autoritățile vor avea obligații suplimentare de raportare și intervenție.
Anunțul a fost făcut de șeful statului printr-o postare publică, în care a descris legea drept „extrem de necesară”, în contextul în care violența împotriva femeilor a fost, în opinia sa, mult timp ignorată sau tratată insuficient. Nicușor Dan a subliniat că noile reglementări urmăresc atât sancționarea mai fermă a agresorilor, cât și prevenirea situațiilor care pot duce la tragedii.
Actul normativ stabilește cadrul legal pentru definirea femicidului. Potrivit legii, acesta reprezintă uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei survenită în urma unor infracțiuni intenționate, indiferent dacă autorul este membru al familiei sau o altă persoană. Legea introduce și noțiunea de femicid intim, care se referă la faptele comise de un membru de familie sau de o persoană aflată într-o relație similară celei de căsătorie cu victima. Sunt incluse situațiile în care agresiunea are la bază controlul, dominația sau încercarea de a limita drepturile și libertățile femeii, inclusiv cazurile motivate de tradiții, religie sau așa-numita „onoare”.
De asemenea, este definit femicidul indirect, care vizează moartea unei femei în urma unor practici precum mutilarea genitală sau sinuciderea cauzată de violența în relații sau în familie. Termenul „femei” include și fetele cu vârsta sub 18 ani.
Pentru aceste infracțiuni, legea prevede pedepse cu închisoarea între 6 și 12 ani. Limitele pot fi majorate cu o pătrime în situațiile în care faptele sunt comise asupra unei persoane cu care agresorul a avut o relație de căsătorie sau una similară, ori dacă victima este membru de familie.
Un alt element important este faptul că acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, fără a fi necesară plângerea victimei sau a familiei. În plus, instanța poate constata nedemnitatea agresorului de a moșteni bunurile victimei, în anumite condiții prevăzute de lege.
Legea introduce și obligații de raportare pentru instituțiile statului. Ministerul Afacerilor Interne va publica anual date privind cazurile de violență domestică, inclusiv cele letale, tipurile de intervenție și ordinele de protecție emise sau încălcate.
La rândul lor, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor prezenta rapoarte anuale despre încălcarea ordinelor de protecție, soluțiile din dosare și motivele acestora. Tot Ministerul Justiției va raporta și situația ordinelor europene de protecție. Instituțiile de medicină legală vor colecta și transmite date detaliate despre victimele omuciderilor, inclusiv vârsta, tipul leziunilor și circumstanțele producerii faptelor. Aceste informații vor fi centralizate anual de Consiliul Superior de Medicină Legală.
Foto credit: Nicușor Dan/ Administrația Prezidențială
