Fondul de salarii din sectorul public este de 166 de miliarde de lei în acest an, iar limita prezentată pentru anul viitor îl duce la aproximativ 174 de miliarde.
PNL și-a mandatat grupurile parlamentare să susțină legea salarizării în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Ilie Bolojan a anunțat vineri că proiectul este legat de un jalon din PNRR de peste 700 de milioane de euro.
Mandatul a fost dat după ședința Biroului Politic al partidului și privește și alte proiecte care trebuie adoptate pentru încasarea banilor din PNRR.
PNL pune legea salarizării pe lista proiectelor pentru sesiunea extraordinară
Sesiunea ar urma să fie convocată de luni până miercuri, în Camera Deputaților și Senat. Pe lista proiectelor susținute de parlamentarii PNL sunt legislația privind ANI și componenta de integritate, strategia pe hidrogen, decarbonizarea și legea salarizării.
Bolojan spune că proiectul privind salarizarea va fi susținut dacă va exista un acord care să permită depunerea lui.
„Adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro”, a declarat premierul interimar.
Celelalte proiecte sunt legate de jaloane din PNRR și de sume folosite, potrivit lui Bolojan, pentru autostrăzi, electrificarea căilor ferate, școli și spitale.
Salariile publice: 166 de miliarde de lei în acest an
Bolojan a pus în discuție și dimensiunea fondului de salarii din sectorul public. Acesta este de 166 de miliarde de lei în acest an. În scenariul prezentat de liderul PNL, ar putea ajunge la aproximativ 174 de miliarde anul viitor. Cheltuielile cu salariile publice reprezintă acum 8,1% din PIB. În 2024 au fost la 9,4%, iar angajamentul României este ca până în 2030 procentul să coboare la 7,9%.
Din aceste limite rezultă, potrivit calculelor prezentate de Bolojan, un spațiu de creștere de cel mult 11-12 miliarde de lei. Dacă se ia în calcul pragul de 7,9% din PIB, anvelopa minimă pentru anul viitor ar fi de aproximativ 8 miliarde de lei.
„Nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a spus el.
Creșterea nominală a fondului de salarii nu poate depăși nici creșterea nominală a PIB. Estimarea indicată pentru anul viitor este de aproximativ 7%. Bolojan a spus că solicitările sindicatelor nu pot fi acoperite integral.
„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite.”
Aceeași muncă, salarii diferite în instituții diferite
Un alt punct invocat în sprijinul legii este diferența dintre salariile unor angajați care au aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar lucrează în instituții diferite.
„Avem oameni care ocupă aceeași funcție, fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite au salarii foarte diferite între ei”, a spus Bolojan.
El susține că astfel de diferențe alimentează nemulțumirile și cererile de corectare a salariilor din sistemul public. Proiectul ar trebui să stabilească și evoluția salariilor pentru următorii doi-trei ani.
Liderul PNL a legat această predictibilitate de anii preelectorali și a invocat creșterile de cheltuieli din 2023 și 2024. În lipsa unor limite, spune el, masa salarială ar putea reveni în următorii ani spre nivelurile din 2024.
Creșteri peste posibilitățile economiei ar putea afecta ratingul României, a avertizat premierul interimar.
Deficitul și investițiile intră în același calcul bugetar
Ținta de deficit pentru anul viitor este de 5,3% din PIB, față de 6,2% în acest an. Bolojan a spus că orice creștere de cheltuieli trebuie raportată și la această reducere.
„Dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit.”
Anul acesta, alocarea pentru investiții este de aproape 8% din PIB. În această sumă intră peste 8 miliarde de euro din PNRR, bani care nu vor mai exista în buget anul viitor.
Pentru 2027, Bolojan a indicat două variante: o reducere a bugetului de investiții cu 1,8-2 puncte procentuale sau păstrarea unei părți importante a investițiilor prin bani din bugetul național. Cheltuielile de apărare nu vor putea fi reduse, a mai spus el, invocând angajamentele României în NATO și programul SAFE.
Guvernul care va veni în toamnă va trebui să pregătească bugetul cu o țintă de deficit mai mică, investiții menținute la un nivel considerat rezonabil, cheltuieli de apărare și creșteri de pensii și salarii.
Foto credit: Facebook/ Guvernul României
